Părerea psihologului despre rezoluții
Una dintre preocupările frecvente de la început de an este stabilirea listei de rezoluții. Iată perspectiva unui psiholog asupra acestui demers.
Pentru mine, trecerea dintre ani este o ocazie ce marchează în primul rând trecerea timpului. Gândindu-mă la ce impact are asta asupra mea, intru mai mult în contact cu mine însămi, port un dialog interior din care îmi doresc să-mi clarific ceea ce simt în raport cu experiențele din anul care se încheie.
Vreau să-mi amintesc de realizări, oricât de mici sau de mari ar fi ele, pentru că este important pentru mine să mă simt încrezătoare și mulțumită de mine însămi.
Îmi rememorez și acele momente de melancolie, ele îmi amintesc că am pierdut anumite momente, oportunități, persoane și relații.
Din asta încerc să extrag care au fost resursele mele care m-au ajutat să fac față, pentru că ele mă vor ajuta și pe viitor.
Cu ocazia asta încerc să-mi clarific și ce anume mai am de făcut, unde mai am de lucru, la modul cât mai sincer cu puțință, deși asta nu este întotdeauna ușor.
Deși este un nou început, vreau să nu mă încarc de prea multe to do-uri’, știu din trecut că m-au împovărat, rezoluțiilemele sunt mai degrabă axate pe continuarea unor obiceiuri benefice din viața mea. Este un moment de conștientizare a ceea ce îmi face bine și ce nu, iar planurile încerc să le structurez în funcție de asta. Sunt de asemenea recunoscătoare pentru oamenii pe care îi am în viața mea și de ceea ce-mi aduce fiecare.
Le recomand cititorilor să își îndrepte atenția pe ceea ce au realizat, pe felul cum au făcut-o și să intre mai mult în contact cu ceea ce le este de folos, în locul criticii și a planificării unor rezoluții de tipul celor de anul acesta mă apuc de/mă las de’.
Sursa: psychologies.ro