PsihologieDe ce ești în pericol când simți o atracție puternică față de cineva?

Stefania Voia

Psihologie

De ce ești în pericol când simți o atracție puternică față de cineva?

Cele mai multe persoane care întâmpină dificultăți în propria relație de dragoste, se plâng din cauza faptului că “scânteia” de la început a dispărut, lăsându-le să lupte împotriva frustrării generate de rutină și lipsa pasiunii. Dar dacă ai afla că problema nu este acel punct al relației, ci chiar alegerea acelui tip de partener?

Mitul iubirii romantice

De câteva sute de ani trăim după modelul iubirii romantice, cel care spune că fiecare trebuie să-și găsească jumătatea pentru a fi fericit și că odată găsită, nu mai este nevoie de niciun efort pentru a întreține relația, pentru că totul curge de la sine. Comunicarea se petrece doar din priviri, pentru că jumătatea ta va ști tot ceea ce tu gândești fără să mai fie nevoie nici de cuvinte măcar.  Dar cel mai important aspect al romantismului este criteriul de selecție a acestui partener, bazat exclusiv pe ceea ce simți: cu cât ești mai atras, cu atât ești mai aproape de jumătatea ta.

Adevărul din culisele misterului atracției

Chiar dacă la prima vedere ceea ce ne încântă la un partener sunt calitățile acestuia, adevărata atracție o resimțim la nivel inconștient față de defectele sale. Ajungem să ne îndrăgostim iar în acel moment tindem să diminuăm efectul acestor defecte, ba chiar să nu le mai observăm, totul petrecându-se sub efectul cocktail-ului de endorfine produs de creier în această etapă.

Este perioada în care ne dorim să ne izolăm de restul lumii, să stăm doar cu partenerul de cuplu fuzionând cu acesta, deoarece doar alături de acesta trăim o stare de maxima fericire și împlinire sufletească. Este momentul în care recreăm paradisul pierdut din primele luni de viață, adică relația fuzională cu mama.

Putem întocmi o listă de calități pe care le căutăm la un partener, însă nu ne vom simți atrași de toți cei care le posedă, ci doar de aceia dintre ei care corespund și la capitolul minusuri. Sună paradoxal, dar inconștient căutăm partenerii care au aceleași lucruri care în copilărie ne-au displăcut la cei care ne-au crescut. Spre exemplu, dacă am crescut alături de un tată indisponibil afectiv fie pentru că nu prea era pe acasă, fie pentru că a lipsit cu totul din viața noastră, pentru că era alcoolic sau era rece și distant, ne putem simți puternic atrase de bărbații retrași, evitanți sau care se vor distanța de noi. Inițial vom privi atitudinea lor ca pe o provocare, cea de a-i schimba, mai apoi ne vom simți la fel de deprivate de dragoste, ca în copilărie.

Atracția puternică se fundamentează de cele mai multe ori pe lipsurile emoționale din copilărie, iar partenerul cu cel mai mare potențial de a ne face să ne simțim la fel de neîmplinite ca atunci, ne va atrage cel mai mult. În acest fel, recreăm acel context emoțional care ne aduce un anumit confort prin faptul că este un scenariu cunoscut. Inconștient încercăm să schimbăm finalul scenariului, așa cum în copilărie nu am putut, dearece acest lucru ne-ar aduce liniște și ne-ar vindeca de rănile trecutului.

Conștientizarea acestor alegeri și ieșirea din aceste tipare precum și alegerea unor parteneri cu adevărat disponibili afectiv este un proces care poate fi parcurs cu succes în cadrul psihoterapiei.

 

1592 Comments